Găsirea desfătării în Dumnezeu este găsirea desfătării într-o Persoană – nu doar desfătarea într-un lucru, sau o idee, sau un tipar de acţiuni, sau o forţă misterioasă. Bucuria supremă a fiinţelor create de Dumnezeu este bucuria într-o Persoană – bucuria în Dumnezeu.

Exact pentru acest motiv a murit Isus. Apostolul Petru a spus, „Hristos, de asemenea, a suferit o dată pentru păcate, El, Cel Neprihănit, pentru cei nelegiuiţi, ca să ne aducă la Dumnezeu” (1 Petu 3:18). La Dumnezeu. Ceea ce face ca viaţa veşnică să fie de dorit nu este doar că ţine o veşnicie, ci pentru că vei cunoaşte, te vei delecta de o Persoană infinit de împlinitoare. Şi El este de asemenea o Persoană care, în natura Sa umană, a murit pentru ca El să poată fi cunoscut şi să te desfătezi în El.

Desfată-te în Persoana Lui

Dar cum ajungem să cunoaştem această Persoană? Ajungem să o cunoaştem prin acţiunile Sale, prin ideile Sale revelate în Cuvântul Său – lucruri pe care El ni le-a lăsat ca indicatoare şi anticipări ale Lui însuşi.

„Dragostea lui Dumnezeu faţă de noi s-a arătat prin faptul că Dumnezeu a trimis în lume pe singurul Său Fiu, ca noi să trăim prin El” (1 Ioan 4:9). Cunoaştem dragostea acestei Persoane prin acţiunile acestei Persoane. Cunoaştem puterea acestei Persoane prin acţiunea Sa de a crea universul (Romani 1:18-20). Cunoaştem înţelepciunea acestei Persoane prin providenţa Sa în istorie (Romani 11:33-36). Cunoaştem dreptatea şi neprihănirea acestei persoane prin pedeapsa păcatului în moartea lui Isus (Romani 3:24-26). Cunoaştem credincioşia acestei Persoane prin faptul că îşi ţine promisiunea (2 Corinteni 1:20). Cunoaştem compasiunea şi răbdarea acestei Persoane pentru că îl ştim pe Isus Cristos care a spus, „Cine M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl” (Ioan 14:9).

Aşadar, în timp ce meditezi la lucrarea perfectă a Dumnezeului tău, lasă Scriptura să te convingă în a te desfăta în această Persoană:

• Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul. (Filipeni 4:4)
• Domnul să-ţi fie desfătarea (Psalmul 37:4)
• Bucuraţi-vă în Domnul (Psalmul 32:11)
• Înaintea feţei Tale sunt bucurii nespuse (Psalmul 16:11)
• Domnul este partea mea de moştenire şi paharul meu (Psalmul 16:5)
• Cum doreşte un cerb izvoarele de apă, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule! Sufletul meu însetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel Viu. (Psalmul 42:1-2)
• Îmi întind mâinile spre Tine; îmi suspină sufletul după Tine ca un pământ uscat (Psalmul 143:6)
• Şi nu numai atât, dar ne şi bucurăm în Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Cristos, prin care am căpătat împăcarea (Romani 5:11).

Desfată-te în darurile Sale

Acelaşi lucru este adevărat şi cu lucrurile şi experienţele umane. Dumnezeu ni le oferă ca să ne descopere mai mult din caracterul Său, esenţa şi valoarea Sa de nepreţuit.

Aflăm ceva din dulceaţa prieteniei Sale pentru că am gustat mierea. Aflăm ceva despre bogăţiile Sale ce ne susţin pentru că am mâncat din pâinea bogată. Aflăm ceva despre prospeţimea părtăşiei Sale pentru că am băut apă atunci când ne-a fost sete. Aflăm ceva despre profunzimile personale şi intensitatea incredibilă a plăcerii unei relaţii între două persoane pentru că am simţit dorinţa sexuală. Aflăm ceva despre căldura afecţiunilor Sale pentru că ne aducem aminte ce înseamnă să fi ţinut în siguranţă de mama noastră. Şi aflăm ceva despre valoarea Sa pentru că am poftit aurul. Chiar şi păcatele noastre mărturisesc valoarea Sa.

Unul din cele mai bune indicatoare şi gustări a experienţei desfătării în Dumnezeu ca Persoană este desfătarea în persoanele umane pe care le cunoaşte, nu doar în darurile lor. Deci, atunci când petreci câteva momente liniştite, gândeşte-te la cea mai bună persoană pe care o şti, cea mai iubitoare persoană, cea mai înţeleaptă persoană, cea mai răbdătoare persoană, cea mai inteligentă persoană, cea mai puternică persoană, cea mai iubitoare persoană, cea mai fericită persoană, cea mai plină de pace persoană, cea mai optimistă persoană, cea mai blândă persoană, cea mai curajoasă persoană, cea mai clară persoană, cea mai amuzantă persoană, cea mai generoasă persoană. Gândeşte-te la ce înseamnă să te bucuri de aceste persoane atunci când personalităţile lor dau tot ce au mai bun.

Apoi combină toate trăsăturile bune ale acestor persoane într-o singură persoană. Şi apoi creşte toate aceste trăsături până la perfecţiune în calitate şi până la infinit în frumuseţea felului în care sunt proporţionate şi exercitate. Şi apoi lasă ca toate bucuriile în toate aceste persoane pentru toate calităţile lor excelente, întinse la perfecţiune, să-ţi ofere un indiciu despre ce înseamnă să te desfătezi pe deplin în Dumnezeu. Şi apoi roagă-te ca Duhul Sfânt să-ţi ofere acest miracol.

Desfătarea este datoria noastră

Prima şi cea mai mare poruncă este să-L iubim pe Dumnezeu. Şi esenţa dragostei de Dumnezeu este ca să ne desfătăm în Dumnezeu – să ne delectăm în El, să-L vedem pe Dumnezeu ca fiind comoara cea mai satisfăcătoare, aurul nostru.

A-L iubi pe Dumnezeu nu înseamnă a face ceva pentru Dumnezeu. Isus spunea, „Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele” (Ioan 14:15). El nu a spus, „A mă iubi înseamnă a păstra poruncile Mele.” El a spus, „Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele.” Iubirea vine prima. Păzirea poruncilor urmează iubirii. A ţine poruncile este roada. Iubirea este rădăcina. De aceea Isus pune inima pe primul loc în această datorie supremă: „Să-L iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta.” Inima nu este organul performanţei. Este organul preferinţei. Nu este organul ce face ceva pentru Dumnezeu. Este organul care se desfătează în Dumnezeu. De aceea, prima şi cea mai mare poruncă este: Domnul să fie desfătarea ta!

Bucuria în Dumnezeu este prima noastră obligaţie şi delectarea în Dumnezeu este datoria noastră supremă. A doua cea mai mare poruncă – a iubi oamenii – este revărsarea primei porunci (2 Corinteni 8:1-2). Bucuria în Dumnezeu este esenţa iubiri lui Dumnezeu cu toată inima ta, sufletul tău, mintea ta şi puterea ta; şi bucuria în Dumnezeu este fântâna din care-ţi iubeşti aproapele ca pe tine însuţi.

Dumnezeu ne-a spus clar că noi existăm pentru a mări frumuseţea şi valoarea Sa unică. „Deci fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu” (1 Corinteni 10:31). Dar pentru a-L glorifica pe Dumnezeu din inimă, trebuie să te delectezi în El mai presus de orice. Bucuria nu este opţională. Delectarea nu este o anexă. Satisfacţia nu este secundară. Ele sunt rădăcina oricărei iubiri faţă de aproapele care-L înalţă pe Cristos şi a oricărei închinări înaintea lui Dumnezeu care-L înalţă pe Cristos. A te desfăta în Dumnezeu este prima şi cea mai mare datorie a noastră.

Sursa: https://www.desiringgod.org/articles/what-is-it-like-to-enjoy-god